Cum merge asta impreuna? Intr-un sondaj, doar 19% dintre respondenti s-au declarat multumiti de guvernul federal al social-democratilor de centru-stanga (SPD), al Verzilor si al liber-democratilor neoliberali (FDP). Dar, intr-un alt studiu, coalitia de guvernamant, care este in functie din decembrie 2021, este evaluata ca facand o treaba buna in general.
Aceasta pare initial a fi o contradictie flagranta, care se rezolva rapid la o inspectie mai atenta: studiul fundatiei private Bertelsmann este o analiza a cat de mult din acordul de coalitie initial – si promisiunile electorale pe care le continea – au fost efectiv implementate. Concluziile au fost completate de un sondaj reprezentativ, care a realizat interviuri fata in fata cu 1.011 alegatori eligibili cu varsta peste 16 ani din Germania.
Cercetatorii au analizat toate cele 453 de promisiuni majore si minore pe care guvernul federal le-a facut acum doi ani si au evaluat ce s-a intamplat cu ele pana acum. Potrivit studiului, aproape doua treimi din promisiunile coalitiei fie au fost pe deplin implementate, fie sunt cel putin in derulare.
Mai multi bani pentru copii, legea cetateniei modernizata
Acestea includ unele mari precum reforma sistemului de prestatii sociale pentru combaterea saraciei copiilor, unde s-a ajuns recent la un compromis, dar si reforma legii cetateniei pentru a permite oamenilor sa obtina mai rapid un pasaport german.
Acestea si alte masuri litigioase au fost convenite numai dupa discutii aprinse si publice intre partenerii de coalitie. Aceste neintelegeri au modelat imaginea guvernului in mari parti ale populatiei, declansand o nemultumire tot mai mare fata de guvern.
Cercetatorul si economistul Bertelsmann, Robert Vehrkamp, a rezumat concluziile: „Este o analiza la jumatatea perioadei foarte promitatoare in general, dar eclipsata de dispute foarte publice si de multe probleme nerezolvate”, a spus el.
Mari ambitii
Cercetatorii subliniaza ca acordul de coalitie este extrem de ambitios. Contine multe promisiuni – cu 50% mai multe decat au fost facute de guvernul anterior al fostului cancelar Angela Merkel.
„Numarul mare de promisiuni reflecta complexitatea coalitiei intre tabere a trei partide independente din punct de vedere programatic si arata, de asemenea, cat de ambitioase au fost atunci cand au pornit”, a declarat cercetatorul Theres Matthiess de la Universitatea din Trier, care a colaborat cu Fundatia Bertelsmann pentru produce raportul.
Dar perceptia publicului asupra guvernului nu este favorabila: doar 12% dintre cei chestionati pentru acest studiu au spus ca cred ca „toate, aproape toate sau o mare parte” din planurile initiale vor fi efectiv implementate, in timp ce 43% au spus ca se asteptau doar „ o mica parte sau aproape deloc” ar fi implementat.
Fara toleranta pentru compromis
Pentru a-si imbunatati pozitia in randul alegatorilor, guvernul cancelarului Olaf Scholz are nevoie de un nou inceput in ceea ce priveste cooperarea interna si autopromovarea, spune analistul un politic, care a fost, de asemenea, implicat in Studiul Bertelsmann.
„Disputele de coalitie organizate public ii determina pe oameni sa subestimeze performanta reala a guvernului”, a explicat Schroder.
Studiul sugereaza ca actualul guvern se confrunta cu aceleasi critici ca toate aliantele politice din Germania: „O provocare majora pentru toate guvernele de coalitie si partidele din Germania ramane toleranta scazuta la frustrare a alegatorilor si lipsa de vointa de compromis”, au concluzionat cercetatorii Vehrkamp si Matthiess.
Aproximativ 85% dintre cei chestionati au considerat ca este „foarte important sau important” ca partidele sa implementeze obiectivele si planurile enuntate in programele lor electorale. Doar 40% au recunoscut ca ar putea exista si „motive acceptabile” pentru nerespectarea promisiunilor electorale. Si doar o treime dintre acestia au vazut nevoia de compromis ca un motiv acceptabil pentru a nu tine promisiunile.
„Se pare ca multi oameni vad forma parlamentara de guvernare, care se bazeaza si depinde de compromis, ca pe o tradare a principiilor si idealurilor partidelor”, au conchis cercetatorii.
