Joe Biden a ajuns la Casa Alba cu cea mai ambitioasa agenda de imigratie din ultimele trei decenii sub brat. Noua luni mai tarziu, marea intoarcere promisa inca de la campanie inca asteapta. Reforma care urmareste sa dea nationalitate a unsprezece milioane de imigranti fara acte, dintre care multi erau considerati lucratori esentiali in timpul pandemiei, adoarme visul celor drepti intr-un Congres, inca controlat de democrati, din cauza respingerii republicanilor.
Reconstructia sistemului de azil si refugiati progreseaza foarte lent in timp ce Administratia mentine masurile exprese de deportare stabilite de Donald Trump. Principala schimbare a fost cosmetica. Realitatea arata ca Biden si Trump au mai multe meciuri decat se astepta intr-o problema vitala inaintea mandatului intermediar din 2022.
Presedintele Biden a spus in acest weekend ca familiile separate la granita sub Trump merita despagubiri. „Daca ai pierdut unul dintre copiii tai trecand granita din cauza comportamentului revoltator al Administratiei anterioare, in mod legal sau ilegal, meriti despagubiri. Indiferent de circumstanta”, a spus presedintele. Wall Street Journal a dezvaluit ca Departamentul de Justitie negociaza plata a pana la 450.000 de dolari de persoana in aproape o mie de procese initiate de migrantii retinuti in 2018. Agentia Associated Press a indicat ca suma va fi mai mica. Biden a negat miercurea trecuta ca a existat negocierea, care a fost aspru criticata de unsprezece senatori republicani, care au cerut sa anuleze presupusul angajament descris drept „ridicol” de Mitch McConnell.
Vestea este penultimul semn din cap din partea Administratiei Biden catre o comunitate pedepsita in vremurile lui Trump, care inca asteapta prima sa mare justificare. Optimismul organizatiilor pentru drepturile migrantilor a disparut treptat in fata lipsei de rezultate din partea unui guvern care a promis o intoarcere umanista a doctrinei mano dura. „Administratia ajunge la un punct definitoriu in care trebuie sa decida daca se aliniaza grupurilor si indivizilor care i-au sustinut pe democrati la Casa Alba sau daca vrea sa satisfaca un grup restrans de republicani care doresc sa continue politicile daunatoare americanilor. ”, spune Margaret Cargioli, avocat la Centrul de Drept pentru Aparatorii Imigrantilor.
Cargioli da asigurari ca „copiii smulsi din bratele mamelor lor din administratia Trump sunt aceiasi pe care administratia Biden ii arunca inapoi in Mexic si in alte tari”. Democratii au lasat in vigoare Titlul 42, o masura de urgenta pe care Trump a instituit-o in martie 2020, la inceputul pandemiei, si care le permite celor care ajung fara acte pe teritoriul SUA sa fie deportati rapid.
Acesta a fost un instrument util pentru guvernul Biden pentru a elibera granita cu Mexic, un punct de conflict din cauza unui flux migratoriu mare care a lasat cifre record de la sosirea sa la Casa Alba. Autoritatile au retinut 1,7 milioane de persoane din septembrie anul trecut, cel mai mare numar inregistrat vreodata. 61% au fost expulzati la cald datorita masurii, care a fost criticata de directorul Institutului National de Alergie si Boli Infectioase, Anthony Fauci, si considerata ilegala de catre o instanta. „Administratia, in loc sa respecte aceasta decizie, a contestat-o, lasand-o in vigoare”, spune Cargioli. Casa Alba nu a raspuns solicitarilor de interviu din partea acestui ziar.
Masura controversata a provocat disconfort in Guvern. Harold Koh, un veteran consilier al Departamentului de Stat care a servit si sub presedintele Barack Obama, si-a parasit postul cu critici dure, spunand ca considera Titlul 42 o politica „inumana”, „ilegala” si nedemna. Demisia s-a adaugat la trantirea usii data de Daniel Foote, trimisul special al Washingtonului pentru Haiti, dupa imaginile care au facut inconjurul lumii despre tratamentul acordat de agentii Politiei de Frontiera haitianilor din Del Rio (Texas). Kamala Harris, acum vicepresedinte al Statelor Unite, a fost unul dintre principalii detractori ai Titlului 42 in timp ce a fost in Senat.
Jean Guerrero, analist la Los Angeles Times si expert in migratie, considera ca Donald Trump si consilieri extremisti precum Stephen Miller continua sa modeleze politica de imigratie. „Speram ca administratia Biden va avea o naratiune la fel de puternica despre pericolele extremismului si xenofobiei, dar nu au facut o treaba foarte buna. Ei cred ca daca sunt moderati si nu fac prea mult zgomot sau nu atrag atentia asupra situatiei de frontiera, asta va fi suficient pentru a-i linisti pe republicani”, spune autorul cartii Hatemonger, o carte pe linia radicala promovata de Miller. „Granitele sunt la fel de inchise ca si cu Trump, singura diferenta este ca nu expulzeaza copii. Dar in fiecare seara nativistii sunt la Fox News il numesc pe Biden presedinte de frontiera deschisa”.
„Democratii nu au asigurat nicio victorie majora imigrantilor de zeci de ani”, spune Guerrero, care considera ca acest moment este imbatabil pentru a asigura reforma care ar da acte la aproximativ unsprezece milioane de oameni. „Este ingrijorator pentru ca cred ca nu se va face. Ar putea dura mai mult de un deceniu daca nu se realizeaza acum”, asigura analistul. Ultima mare amnistia pentru imigrantii fara acte a fost aprobata in timpul mandatului unui republican, Ronald Reagan. In timpul administratiei Biden, insa, arestarile efectuate de politia pentru imigratie (ICE) in interiorul tarii au scazut brusc. Acestea au fost 72.000 in anul fiscal 2021. In perioada Trump, au fost in medie aproximativ 148.000 pe an.
In aceasta luna, Biden are ocazia sa lanseze un nou semn de cap catre alegatorii sai si comunitatea latina. Administratia negociaza viitorul „Ramaneti in Mexic”, o alta initiativa controversata inaugurata de Trump in 2019, care i-a fortat pe solicitantii de azil sa astepte rezolvarea proceselor lor la sud de Rio Grande. Aceasta politica, cunoscuta sub numele de Protocoale de protectie a migrantilor, a redus trecerile frontierei cu 75%. Guvernul democrat a incercat sa demonteze programul printr-un memorandum, dar o hotarare a Curtii Supreme din august a fortat sa fie reluat deoarece incetarea sa nu a fost suficient de justificata.
Alejandro Mayorkas, secretarul Securitatii Interne, si-a incercat norocul la sfarsitul lunii octombrie cu un nou ordin care vrea sa-i puna capat. Oficialul a recunoscut ca programul reduce fluxurile de migratie, dar ca o face prin „impunerea unor costuri umane substantiale si nejustificate” oamenilor care asteapta in Mexic. O instanta trebuie sa valideze acest nou text. Washingtonul sustine ca este gata sa reia programul de la jumatatea lunii noiembrie pe pamant mexican, lucru caruia guvernul lui Andres Manuel Lopez Obrador se opune.
Dezamagirea latinilor in fata promisiunilor incalcate ale lui Biden poate fi costisitoare pentru democrati. Votul hispanic a fost decisiv la alegerile de anul trecut. Acesta a reprezentat 10,6% din sprijin, o crestere de 1,4% fata de 2016 conform informatiilor recensamantului. Doua treimi au votat pentru formula Biden-Harris, sprijin decisiv in teritorii aprig disputate precum Arizona, Georgia si Nevada. Exista deja semne de oboseala in aceasta comunitate. Gradul de aprobare al presedintelui a scazut cu aproape 20 de puncte in randul latinilor, de la 60% in mai la 49%. Doar 2 din 10 hispanici sunt multumiti de ceea ce a realizat Biden in materie de imigratie, potrivit unui sondaj Economist/YouGov. Restul de 80% inca asteapta rezultatele.
