Grupul Interguvernamental de Experti in Schimbarile Climatice a fost infiintat in 1988 si reuneste cei mai importanti experti mondiali in domeniul climei si mediului si are ca sarcina sa intocmeasca rapoarte exhaustive cu privire la situatia acestor probleme.
Primul sau raport a fost publicat in 1990 si a criticat deja ca consecintele emisiilor de gaze cu efect de sera ar putea fi dezastruoase. De atunci, si-a lansat lucrarile la fiecare sapte sau opt ani. Acest raport din 2021 este al saselea care urmeaza sa fie finalizat: pana acum a fost publicata doar prima parte, axata pe rezultate stiintifice, iar celelalte doua sectiuni, care se vor ocupa de impactul crizei climatice si solutiile, nu au fost inca cunoscute acest lucru. an.propuneri.
Fiecare raport are mii de pagini si este scris de sute de oameni de stiinta din intreaga lume. Niciun alt raport nu este la fel de cuprinzator, de detaliat si de coplesitor din punct de vedere tehnic. Iar concluzia este incontestabila: schimbarile climatice au sosit deja si consecintele vor fi grave.
Cititi specialul nostru despre schimbarile climatice:
Schimbarile climatice sunt reale?
Prima data cand s-a observat ca planeta se „incalzeste” a fost in 1930. Desi emisiile de dioxid de carbon erau deja considerate ca o posibila explicatie, in cele din urma s-a considerat la acea vreme ca cresterea temperaturii a fost rezultatul unei fluctuatii naturale. De atunci, incalzirea globala a devenit din ce in ce mai evidenta. Acest lucru a declansat alarma si i-a determinat pe oamenii de stiinta sa-si sporeasca vigilenta si colectarea de date.
Primul raport IPCC, din 1990, a subliniat ca consecintele actiunii umane asupra climei nu puteau fi inca confirmate stiintific, dar vor deveni in curand evidente. Astazi, dovezile sunt de netagaduit: clima s-a schimbat fata de cea din epoca preindustriala, iar activitatea umana este principala cauza a acestei schimbari.
Tehnologia a facut posibila intelegerea modului in care atmosfera si emisiile poluante interactioneaza cu oceanul, zapada, gheata, ecosistemele si suprafata pamantului. In plus, simularile pe computer s-au imbunatatit mult in ultimii ani si, datorita acestora, este posibil sa se faca predictii mai precise din date stiintifice. Semnele schimbarilor climatice devin din ce in ce mai evidente pe toata planeta.
Unde sunt cele mai vizibile schimbarile climatice?
Cea mai mare crestere a temperaturilor se observa la latitudinile nordice, cu efecte clare asupra topirii ghetii si ghetarilor.
Cum afecteaza schimbarile climatice Mexicul?
Potrivit IPCC, toate tarile din regiunea Americii de Nord, America Centrala si Caraibe se vor confrunta cu schimbarile climatice. Observatiile actuale arata o crestere mai mare a temperaturilor decat media globala, avand in vedere cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Scenariile oferite de raportul ONU anticipeaza cu deplina certitudine cresterea temperaturilor extreme in regiune, cu o crestere a nivelului marii pe litoral, ceea ce va implica inundatii si eroziune in zonele respective. Singurele exceptii posibile vor fi sudul Alaska si Golful Hudson din Canada.
Ghetarii si zapada se vor topi, cu exceptia nordului Arcticii, iar ciclonii si chiar furtunile de nisip vor deveni mai frecvente in zona Golfului si Caraibe. Secetele de pe tot parcursul anului vor fi, desigur, din ce in ce mai grave, o situatie ingrijoratoare in tarile care sufera deja de lipsa apei in unele dintre zonele lor, precum Mexic.
In marile zone urbane, in plus, poluarea aerului va fi din ce in ce mai grava.
In trecut, au existat deja cicluri in care temperatura Pamantului a crescut. De ce este diferit acum?
Temperatura Pamantului a variat intotdeauna ciclic intr-un mod natural. Dar acum dovezile stiintifice arata ca incalzirea este neobisnuita: temperatura suprafetei este cea mai calda din ultimii 1.000 de ani si a venit pe fondul unei tendinte de racire care a avut loc in ultimele cateva sute de ani.
In trecut, au existat momente in care planeta era si mai „calda” in unele regiuni, dar de data aceasta exista diferente evidente: incalzirea are loc in toate zonele Pamantului; cresterea temperaturilor are loc cu o rapiditate neobisnuita; si, spre deosebire de sute de mii de ani in urma, actiunea industriala a fiintei umane, si nu o schimbare naturala a ciclului, este cauza. Prin urmare, daca nu se iau masuri pentru a inversa situatia, incalzirea va continua sa creasca.
Dar schimbarile climatice sunt intr-adevar vina oamenilor?
Da. Toate studiile IPCC raspund ca rolul dominant al actiunii umane asupra incalzirii globale este evident. Ele se bazeaza pe zeci de ani de observare stiintifica si analiza a datelor din milenii de istorie a Pamantului si din toate ecosistemele.
Clima este influentata de multi factori. Principalele cauze naturale ale racirii sau incalzirii pe scara larga a planetei sunt cresterea activitatii solare si eruptiile vulcanice (care acumuleaza aerosoli in atmosfera si reflecta lumina soarelui, determinand scaderea temperaturilor). Cauzele „artificiale” sunt emisia de gaze cu efect de sera, produs din arderea combustibililor fosili si exploatarea solului. Cifrele arata ca cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera – dioxid de carbon, metan si protoxid de azot – in atmosfera este la un nivel fara precedent in 800.000 de ani. Simularile stiintifice care includ doar conditiile naturale actuale nu au ca rezultat cresterea temperaturilor pe care o experimenteaza deja planeta.
Si este posibil sa facem ceva pentru a inversa schimbarile climatice?
Aici raspunsul este da, dar ramanem fara timp.
Potrivit raportului ONU, „efectele unei reduceri substantiale a emisiilor de dioxid de carbon nu ar fi imediat vizibile, iar timpul necesar pentru a le detecta ar depinde de amploarea si ritmul reducerii acestor emisii. In scenariul unei reduceri mai mari luate in considerare in acest raport, cresterea concentratiilor de poluanti din atmosfera ar incepe sa incetineasca abia dupa cinci sau zece ani, iar scaderea temperaturilor globale ar incepe sa fie detectabila 20 sau 30 de ani mai tarziu”.
Pana atunci, unele dintre consecintele schimbarilor climatice – cum ar fi topirea unor parti ale Groenlandei, eroziunea coastelor, cresterea nivelului marii, secete pe scara larga, cicloane si incendii – vor fi deja produse.
