Trotkistii combativi, leninistii si marxistii de-a lungul vietii, concentrati in Piata Taksim din Istanbul, priveau suparati la coloana cu o suta de esarfe, voaluri si niqaburi palestiniene care marsaluiau spre ei. „Doamne, paine si libertate!” au strigat furiosi, cu pumnii ridicati. Asa s-au prezentat musulmanii anticapitalisti, una dintre cele mai izbitoare grupuri care au campat in parcul Gezi.
„Acumularea proprietatii si a bogatiei nu este laudata de Coran. Dimpotriva, cartea sacra cere constant sa impartasim tot ce avem mai mult”, asigura eldiario.es Ihsan Eliacik (Kayseri, 1961). Acest cunoscut teolog si scriitor turc este inspiratia din spatele organizatiei si al ideologiei sale. Pentru el, esenta luptei impotriva capitalismului nu se gaseste in cartile lui Karl Marx, ci in surele textului care inspira a doua religie ca marime de pe planeta.
„Credem ca in Turcia si in cea mai mare parte a lumii musulmane esenta Coranului si lupta profetului au fost intelese gresit. Esenta islamului nu a fost pe deplin inteleasa”, spune Cihan Ebrari, un tanar inalt, cu aspect hippie, care bea de ani de zile din teoria lui Eliacik. Mentorul merge mai departe: „In Turcia, religia a devenit divertisment pentru cei bogati. Oamenii au devenit sclavii cardului lor de credit.”
Familiile turce cheltuiesc astazi mai mult de jumatate din venitul lor lunar platind datoriile. Este una dintre consecintele cresterii economice brutale experimentate de Turcia in ultimul deceniu (5,2% din PIB in medie intre 2002 si 2011) sub comanda partidului conservator al Justitiei si Dezvoltarii (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan. Cu toate acestea, 2013 se incheie cu o incetinire la 3% din PIB si o scadere de pana la o treime a volumului exporturilor, principala sursa de bogatie a tarii.
Dupa cum subliniaza jurnalistul turc Mustafa Akyol, aceasta interpretare a religiei in termeni economici nu este impartasita de toata lumea. „Altii, inclusiv eu, cred ca, de fapt, islamul este cel care a promovat piata libera de la inceput, deoarece dreptatea sociala nu este egala cu socialismul”, clarifica el intr-un articol scris pentru Al-Monitor. Autorul il citeaza pe academicianul local Murat Cizakca si scrierile sale, in care sustine ca, in adevar, ceea ce islamul si practicile sale au propus de-a lungul istoriei este „capitalismul islamic”.
Dupa cum isi aminteste cercetatoarea Elaheh Rostami-Povey in cartea sa Influenta Iranului , Republica Islamica a acceptat regulile pietei libere dupa ce le-a supus Ijtihadului . Acest termen juridic islamic se refera la reflectia independenta, bazandu-se pe Coran si hadith, pe care un intelectual religios (numit mujtahid ) trebuie sa o faca pentru a rezolva o dilema juridica. Asa era cazul atunci.
„Saria” si bancile
Unul dintre cele mai cunoscute atribute religioase-economice ale islamului este sistemul sau bancar. Sharia , sau legea islamica, nu permite plata dobanzii fixe sau variabile la imprumuturile banesti. Actualul guvern al Turciei a promovat si a deschis calea pentru banca islamica. Denumita banca participativa in tara si dedicata oferirii de produse financiare halal (fara pacat), astazi reprezinta 5% din placinta bancara turceasca.
Tocmai economia a fost unul dintre protagonistii din culisele revoltelor din parcul Gezi. Tayyip Erdogan a invinuit in mod deschis entitatile externe, numite de el „lobby-uri de interese”, pentru organizarea protestelor pentru a submina puterea economica a Turciei si a beneficia de ea. Premierul, care a terminat recent de achitat toate datoriile fata de Fondul Monetar International, a invinuit sionismul ca a alimentat tulburarile sociale si a promis ca va pedepsi speculatorii.
Erdogan a anuntat apoi o investigatie a tuturor tranzactiilor mari de bani efectuate din strainatate inainte si in timpul protestelor, a cerut cetatenilor sa scape de cardurile de credit si a propus mutarea tuturor depozitelor turcesti catre bancile publice. Expertii avertizeaza asupra riscului de a genera neincredere in randul investitorilor pe care il presupune aceasta strategie, care nu este suspectata a fi comunista.
Saptamana trecuta, in lumina lampilor cu ulei, Banca Centrala Turca a majorat dobanzile la imprumuturi de la 6,5 la 7,25%, pentru a salva lira turceasca de scaderea pe care o suferea inca de la inceputul demonstratiilor. Entitatea bancara nationala, care a investit peste 6.000 de milioane de dolari in acest an pentru a-si mentine moneda pe linia de plutire, a fost si ea o victima a intentiilor Rezervei Federale SUA de a-si reduce achizitiile de obligatiuni straine.
Valori universale
„Principiile fundamentale ale Coranului se bazeaza pe valori universale: dreptatea, onestitatea, iubirea si iertarea”, spune ganditorul. „Nu trebuie sa faci rau nimanui, sa nu furi, sa nu minti si sa nu taci in fata nedreptatii”. Eliacik nu considera ritualurile religioase ceva esential in religie, ci mai degraba o „alegere personala” si apara discutia teologica ca o modalitate de abordare si aplicare a problemelor tabu.
„Islamul nu va cere sa reglementati lucruri precum avortul sau alcoolul. Nici nu impune valul femeilor. Ceea ce iti cere este sa scapi de decalajul dintre bogati si saraci”, insista Ihsan Eliacik intr-un interviu in ziarul turc Hurriyet. Intr-o critica clara la adresa guvernului turc, care se opune deschis avortului si a inasprit recent gardul asupra consumului de bauturi alcoolice, liderul anticapitalist regreta ca un partid politic i-a „rapit” religia.
Numarul adeptilor lui Eliacik creste in tara. Dovada in acest sens sunt cei peste o suta de vecini prezenti in aceasta seara la ruperea comunitatii a postului Ramadanului organizata de Eliacik si oamenii sai in Macka, intr-unul dintre cele mai laice cartiere ale Istanbulului. Impreuna au intins paturi si ziare pe gazonul Parque de la Democracia. Cetatenii, care au adus mancare de acasa, ocolesc mesele oferindu-si bucatele celorlalti. La ora Iftar, unul dintre cei prezenti se ridica si canta rugaciunea cu voce tare.
„Am inceput aceste iftare in 2011 si, intamplator, am facut-o si in parcul Gezi”, explica Eliacik acestui ziar, „am vrut sa protestam impotriva meniurilor de lux care se fac in acest moment”. In prima zi a Ramadanului din acest an, teologul a impartit paturi, formand cozi lungi pe strada Istiklal din Istanbul, alaturi de homosexuali, oameni fara adapost, feministi si tot felul de revoltati impotriva guvernului AKP.
In timp ce guvernul foloseste fonduri publice pentru a invita acolitii si alegatorii la banchete cu catering in piete precum Taksim, bine protejate de Politie, musulmanii anticapitalisti se aduna in alte colturi ale diferitelor orase din Turcia. Antagonismul sau impotriva premierului nu se opreste aici. In documentul lor fondator cer incetarea privilegiilor religioase pentru credinciosii sunniti, cer mai multe drepturi pentru kurzi si recunosc genocidul armean din 1915, una dintre cele mai mari pietre in pantoful sefului guvernului.
Atacurile lui Erdogan
Criticile constante pe care Eliacik o lanseaza de pe contul sau de Twitter lui Erdogan si Yesil societate (Green Society), care este modul in care este cunoscuta elita economica evlavioasa nascuta in umbra AKP in ultimul deceniu, a primit un raspuns inversunat de liderul turc. . La mijlocul lunii iulie, Erdogan i-a cerut teologului o despagubire de 50.000 de lire turcesti (circa 20.000 de euro) pentru „insulte” facute in 12 tweet-uri scrise in zilele in care revoltele au aprins Turcia.
„Sunt vechi prieteni. Ne-am inteles bine, dar acum este o pisica neagra printre noi”, raspunde oarecum scurt Eliacik. Acea pisica neagra este putere si interese, de care profita pentru a-si atinge interesele. Nu ne mai intelegem la fel de bine ca inainte, desi mai avem o relatie buna cu unii“, se straduieste sa lamureasca scriitorul, a carui barba lunga si haine neingrijite ne invita sa credem ca tovarasii de partid se confrunta cu un religios putin dat moderatiei verbale.
La sediul musulmanilor anticapitalisti, in inima Fatih, cel mai conservator cartier al Istanbulului, atarna postere cu poze cu Malcolm X si Luther King. Inainte de inceperea unei conferinte de presa, comandantul Che Guevara este sunat de Victor Jara. Intre aceste ziduri, in ziua in care grupul a fost prezentat in societate, a avut loc o aprinsa dezbatere terminologica intre cei prezenti la eveniment. Dupa cum se obisnuieste in organizatie.
Ihsan Eliacik este atent sa sublinieze ca respecta ateismul, dar nu apara un stat laic. „Inteleg laicismul asa: clericii nu ar trebui sa aiba autoritatea de a comanda pentru ca ei sunt doar atat, clerici”, clarifica el in Hurriyet. Cu toate acestea, el adauga: „Coranul spune lucruri pozitive despre stat. De ce nu ar trebui sa le luam in considerare? Secularismul clasic exclude cartea sfanta, dar ne putem baza pe indrumarea ei, care priveste toate valorile universale. Si exemplifica: „Este scris ca suveranitatea apartine poporului, care deleaga in Parlamentul sau. Alaturi de aceasta, putem scrie ca Dumnezeu porunceste dreptatea.”
„Am plantat un semn in Gezi. Spunea ca „Dumnezeu are toata puterea si vine de la Taksim””, subliniaza Ihsan Eliacik, amintindu-si alte batalii din trecut cu ale lui. „La momentul respectiv ne-am mobilizat in favoarea faptului ca elevii puteau merge la ore cu valul islamic”, subliniaza el, referindu-se la una dintre cauzele sale aparate, aceasta impartasita de Erdogan. „De aceea nu este corect sa fim acuzati acum ca suntem motivati de o conspiratie internationala”. Si subliniaza, intristat: „Este ceva moral. Am vazut betisoarele distribuite de Guvern la Taksim. Am vazut inegalitate. Am vazut oameni suferind… si acolo m-am dus”.
