Presedintele francez Emmanuel Macron va vorbi vineri la telefon cu presedintele rus Vladimir Putin pentru a incerca sa-i afle adevaratele planuri in Ucraina, sa sugereze un plan de detensionare si sa-l avertizeze despre costul unei agresiuni. Macron, care s-a intalnit astazi la Berlin cu ministrul de externe Olaf Scholz, va deveni astfel primul presedinte european care stabileste o linie directa cu Putin de cand au sunat tobele dinainte de razboi in Ucraina.

Fara adopta Germana de Est Angela Merkel in Cancelarie, singurul lider pe care Putin l-a vazut ca un egal si a putut sa converseze indistinct in germana si rusa, puntea dintre Bruxelles si Moscova este acum fata de Paris . Consilierii politici germani, rusi, ucraineni si francezi se vor intalni tocmai joi in capitala Frantei in asa-numitul format Normandia pentru a incerca sa reactiveze procesul de la Minsk. Agenda nu include insa probleme politice, ci mai degraba umanitare. Va servi, insa, ca pregatire pentru o noua intalnire, pe care in acest caz Germania va incerca sa o organizeze.

Scholz si Macron nu au speculat cu privire la scopul miscarilor de trupe rusesti de-a lungul granitei cu Ucraina „pentru ca doar Putin stie asta”. Ceea ce „stim este ca aceasta prezenta masiva a trupelor militare nu se stabilizeaza, ci dimpotriva, si asta este tipic lui Putin”, a spus Macron. El a citat, ca exemplu al politicii de destabilizare a Kremlinului, atacurile cibernetice pe care acesta le desfasoara impotriva tarilor terte si utilizarea politica a migratiei, cu referire clara la Belarus.

Discutiile cu Rusia au fost intotdeauna foarte dificile, dar important este sa mentinem deschise toate canalele diplomatice, intrucat obiectivul imediat este detensionarea tensiunii de la granita cu Ucraina si impiedicarea evenimentelor sa evolueze in modul in care nimeni nu doreste. „, a spus Macron la o conferinta de presa cu Scholz inaintea discutiilor lor.

In ceea ce priveste canalele de dialog, Rusia primeaza prin NATO si cel bilateral cu Statele Unite. Desi Scholz si Macron au reamintit, fara a-i exclude, ca cel mai potrivit pentru a trata problemele de securitate care privesc Europa este OSCE. „Toate forurile, desigur, pot contribui la cautarea unei solutii la conflict, iar Europa ca atare este, de asemenea, dispusa sa faca acest lucru”, a spus Macron. El a citat ca exemplu formatul Normandiei si responsabilitatea si capacitatea de actiune pe care Franta si Germania le au in acest semestru la nivel international. In ianuarie, Franta si-a asumat presedintia UE, iar Germania pe cea a G-7.

Scholz si Macron au insistat ca pozitia UE fata de Ucraina este una de unitate, in timp ce restul suveranitatii si integritatii teritoriale a natiunilor este inalienabila. “Pozitia noastra este clara. Daca va exista agresiune vor fi consecinte pentru Rusia si pretul va fi foarte scump”, a spus Scholz, care, in concordanta cu Macron si UE, nu a precizat care ar fi consecintele. De asemenea, ei nu au raspuns la intrebarea daca nu ar fi mai bine sa enumere Rusiei masurile care asteapta Rusia daca va invada Ucraina ca un factor de descurajare.

Presa a putut doar sa extraga de la Macron ca sanctiunile vor fi treptate, in functie de gravitatea actelor comise de Rusia.

Trupele

Atat Macron, cat si Scholz au evitat sa vorbeasca deschis despre trimiterea de unitati militare in tarile aliate din Est sub umbrela NATO, pentru a nu expune discrepantele lor. Spre deosebire de Germania, Franta pare dispusa sa consolideze pozitiile Aliantei in Romania. Ei mentin, insa, aceeasi pozitie in ceea ce priveste furnizarea de arme catre Kiev, desi Berlinul a spus-o mai clar.

Scholz a reiterat impreuna cu Macron ca Germania nu va trimite arme in Ucraina pentru apararea acesteia, in timp ce pozitia Guvernului stabilita in legislatura anterioara este de a nu exporta arme in zonele de conflict.

Refuzul german a starnit vezicule in Ucraina, care a calificat-o drept „tradare”, dar si in cele mai anti-rusi tari aliate. Pentru Lituania, „nu” german este „dezamagitor”, iar in Polonia considera ca este o greseala.

Cancelarul si-a aparat insa decizia si a asigurat ca Germania a facut mai mult pentru Ucraina decat alte tari vecine. El a amintit ca Germania a sustinut democratia in acea tara, a investit in dezvoltarea ei economica, s-a asigurat ca isi va mentine statutul de tara de tranzit in reteaua rusa de aprovizionare cu gaze care nu facea parte inca din conflictul dintre Kiev si Moscova si a incercat sa mediaza cu formatul Normandia pentru a rezolva disputa din Crimeea si regiunea Donbas.