Odata ce ati citit Copiii lui Ulise, inchideti cartea ca parte a acesteia. Fara mai mult, devii destinatarul cuvintelor lor, ca acele mesaje intr-o sticla care ajung pana la pamant, la picioarele celor care le vor citi. Desi ne avertizeaza si despre rolul nostru in lume: sa ne traim aventurile, ca Telemachus.
Sabia Angel Manuel Gomez este licentiat in Filologie Hispanica de la Universitatea din Murcia. Co-director al revistei de literatura El Colloquio de los Perros. Autorul colaboreaza in diverse medii precum Dias de Radio la Radio Candil (Almeria) si mentine o rubrica in ziarul Hoy de Extremadura.Salvati pe cine doriti. El este responsabil pentru jurnalul de bord din Rua dos Anjos Pretos. A fost tradus in franceza, portugheza si poloneza. A publicat Noon on the other shore (Universitatea din Murcia, 2000); Analele casei subterane (Tres Fronteras, Murcia, 2002), Cooking the lotus (La Oficina, Almeria, 2014; ed. a 3-a, martie 2015) si The children of Ulises (Le Tour 1987, col. Tourmalet, Merida, 2015 ) . Carti postale intr-un sertar pentru prajituri (Premiul al XIII-lea pentru poezie Dionisia Garcia) este de asteptat sa apara in curand. La fel si placutele Indebida Alignment (Banderines del Zaguan, Almeria, 2007) si Primavera (Poeta de Guardia, Almeria, 2013). Inclus in antologiile Antologia sarutului. Ultima poezie spaniola (editii semiduble, Malaga, 2009), Poet de garda (Atelierul poetului, Pontevedra, 2014), Diva de Mierda (Editii Lilliputiane, 2014, ed. a II-a 2015) si Centrifuged (Lilliputian Editions, San Borondon Island, 2015). In plus, este traducatorul cartii de povestiri de Mia Couto, El Hilo del abalorio, la editura Le Tour 1987. Si foarte recent, anul acesta, a publicat Emergency Window in Huerga si Fierro Editorial. Pontevedra, 2014), Diva de Mierda (Ediciones Liliputienses, 2014, ed. a 2-a 2015) si Centrifugados (Ediciones Lilliputenses, Isla de San Borondon, 2015). In plus, este traducatorul cartii de povestiri de Mia Couto, El Hilo del abalorio, la editura Le Tour 1987. Si foarte recent, anul acesta, a publicat Emergency Window in Huerga si Fierro Editorial. Pontevedra, 2014), Diva de Mierda (Ediciones Liliputienses, 2014, ed. a 2-a 2015) si Centrifugados (Ediciones Lilliputenses, Isla de San Borondon, 2015). In plus, este traducatorul cartii de povestiri de Mia Couto, El Hilo del abalorio, la editura Le Tour 1987. Si foarte recent, anul acesta, a publicat Emergency Window in Huerga si Fierro Editorial.
Ce face un cititor dupa lecturi consecutive din Copiii lui Ulise? Ofera realitatii un varf de critica, ironie si speranta.
In cadrul celui de-al IV-lea Encuentro de Poesia, Musica y Plastica de Puente Genil, Cordoba, in mai 2016 am avut ocazia sa-i pun cateva intrebari despre carte, imi voi aminti acum cand a avertizat asupra consecintelor dupa primul contact cu aceasta.
«Copiii lui Ulise nu este o carte care vorbeste din prezent si nici din trecut, ea vorbeste din viitor; Deci sunt niste poezii care vorbesc nepotilor nostri. Nepotii nostri vor fi copiii lui Ulises. Vor fi acei plutitori care nu stiu unde se indreapta pentru ca totul este prea pierdut. Cartea este un manual, sau s-a vrut sa fie, pentru a le explica ca suntem la timp sa schimbam lumea si sa nu ne daram in acele mari noroioase si intunecate.
Telemachus, fiul lui Ulise, priveste obsesiv marea. Isi pastreaza iluzia, acea speranta de a primi un mesaj care sa-l ajute sa-si inteleaga situatia, sa-l indrume pe drum. Dupa cum stim, Ulise rataceste prin lume, el era acea autoritate de care avea nevoie Telemachus pentru a-i arata calea si se astepta la acel semn de la el. Stim cum functioneaza lumea. Ratacim si asteptam acel semnal, la scurt timp dupa aceea, primim autoritatea poetica cu un mesaj. Cei care citesc printre paginile din Copiii lui Ulise gasesc diverse mesaje. Pilar Adon mentioneaza in prolog ca aceasta este „o culegere de poezii de acest timp, de aici si acum”. Momentul nostru de asteptare, observand ca suntem la „ora sa plangem. La momentul mintii parintilor pentru ca acestia sa nu sufere nenorocirile copiilor lor. In ceasul precaritatii. Ora dezamagirii.” Dupa cum am mentionat deja, coperta ne avertizeaza ca paginile sale vor fi un strigat personal care va analiza existenta , ne va trata propriile rani sociale, atitudinile si ne va face sa ne reconsideram rolurile si directiile fiecaruia.
Poezia lui Angel Manuel Gomez Espada este o poezie necesara, nonconformista, cea care vorbeste cu ironie; o poezie care foloseste batjocura. Trimiteti un mesaj pentru ca generatiile sa-l captureze si sa poata fi transmitatori ai acestuia pentru urmatoarele. Este o colectie de poezii cu aventurile noastre trecute si prezente, dupa cum a subliniat insusi autorul, din viitor. Un manual de ghid. Cateva pagini intre care intram in limitele lumii noastre pentru a experimenta sentimentul nevoii de a crea una mai buna. In aceasta lume a oamenilor suferinzi si a lucrurilor obisnuite, suntem ca acel fiu al eroului legendar si cei care afirma ceea ce a declarat el in aventurile sale.
Suntem asupra carora cad pedepsele predecesorilor nostri, la fel ca atunci. Nu vom divaga prea mult daca vom naviga intre versurile si proza poezelor lui Angel Manuel Gomez Espada, poetul care lanseaza «un strigat impotriva relelor consumerismului. A inselaciunilor sale si a consecintelor lor sub forma de frustrare si pierdere a oricarei forme de nevinovatie. Sa fim, deci, noi cei care primim instructiunile din spatele pretentiilor noastre, dupa ce ne solicitam raspunsuri, dupa ce expunem lumea in care traim, ratacim si ne pierdem. Ramane speranta ca poezia este – si va fi – mantuirea propriei noastre realitati si a suferintelor.
