Suspendarea l-a adus pe presedintele Traian Basescu tot mai aproape de a-si pierde locul detinut la Cotroceni. Referendumul din 29 iulie poate consemna pierderea unei functii care, pe langa alte avantaje, ii ofera lui Traian Basescu siguranta ca dosarele suspendate in momentul preluarii mandatului de presedinte nu vor mai fi aduse la lumina. Postul de la Cotroceni il asigura pe presedintele suspendat ca nu vor mai exista intrebari ale autoritatilor in legatura cu flota, strada Mihaileanu sau tranzactionarea unor terenuri in zona Baneasa. 

Numele lui Traian Basescu apare in trei dosare penale. In cazul in care presedintele suspendat va fi demis, redeschiderea acestor dosare va reprezenta o veritabila Cutie a Pandorei, mai ales ca mandatele Laurei Codruta Kovesi si al lui Daniel Morar, sefii Parchetului General, respectiv al DNA, sunt foarte aproape de final, expirand peste doar cateva luni.

Basescu ar putea sa fie invinuit in cazul in care va fi destituit, pentru afaceri imobiliare ilegale si o contributie neclarificata la privatizarea unei parti a flotei romanesti la inceputul anilor ’90. Astfel, pentru dosarul Mihaileanu pedeapsa ar fi de 3 ani inchisoare si pentru dosarul Casuneanu pedeapsa maxima ar fi de 10 ani inchisoare“, au declarat juristi ai FACIAS.

Celebrul dosar “Flota”

Primul si cel mai cunoscut dosar este “Flota”. In acest caz, ce a devenit o eticheta pentru Basescu,  presedintele suspendat a fost acuzat, alaturi de alte cateva zeci de persoane, de prejudicierea statului roman cu peste 11.000 de miliarde de lei, dupa vanzarea a 16 nave din flota maritima a Romaniei, in perioada 1991-2000. Dupa preluarea mandatului de presedinte, dosarul a fost suspendat si, mai mult, a fost retrimis de Inalta Curte la Directia Nationala Anticoruptie din cauza unor vicii de procedura. Interventia lui Daniel Morar nu s-a lasat asteptata. Anchetatorii au cheltuit zeci de mii de euro pe o noua expertiza prin care s-a stabilit ca nu exista niciun prejudiciu. Procurorii care au realizat „Dosarul Flota” au fost agresati verbal de Traian Basescu la audierile care au avut loc inaintea alegerilor prezidentiale. Acesta i-a numit “maimutoi“, “slugi” si i-a acuzat de “comanda politica“, anchetatorii care detineau inregistrarea fiind, din informatiile Ghimpele, la un pas sa-i deschida un nou dosar penal pentru infractiunea de ultraj. Au renuntat insa. Ulterior, dupa ce Basescu a devenit sef al statului, intreaga conducere a DNA, inclusiv procurorii de caz, au fost debarcati, dupa o actiune de epurare fara precedent condusa de Monica Macovei.

In conditiile in care “Flota” contine acuzatii de abuz in serviciu in forma calificata si continuata, fals in inscrisuri, delapidare cu consecinte deosebit de grave, Traian Basescu are suficiente motive de ingrijorare in cazul in care acest dosar ar fi reluat. Cauza a fost suspendata in perioada in care Basescu a fost presedinte, iar conform legii, faptele s-ar prescrie in 2015. O alta veste proasta este ca, odata cu dosarul, a fost suspendata si prescriptia, iar instanta poate decide sa adauge la termenul de prescriptie special perioada in care dosarul a fost suspendat.

“Casa din Mihaileanu”

Acuzatiile de fals, uz de fals si abuz in serviciu se regasesc si intr-un alt dosar in care apare numele lui Basescu – „Casa din Mihaileanu”. Cazul este vechi, din perioada in care presedintele suspendat ocupa functia de primar al Capitalei, si se refera la modalitatea prin care Basescu a intrat in posesia unei locuinte. In anul 2002, fostul primar a primit de la Administratia Fondului Imobiliar din Primaria Capitalei o vila pe strada Mihaileanu nr. 2, cu o suprafata de 369 mp. Dosarul a fost deschis pentru ca Basescu primise deja o casa in Constanta, iar in acel moment era chirias intr-o casa administrata de RAAPPS. Totodata, in februarie 2003, Basescu a comis o alta ilegalitate cumparand casa din Mihaileanu, lucru interzis pentru un chirias care are sau a avut si a instrainat o alta locuinta. In octombrie 2002, acesta devenise proprietarul unei vile din Otopeni, pe care i-a donat-o fiicei sale, Ioana, o luna mai tarziu.

Celebru este modul in care Parchetul General, condus atunci de Ilie Botos, a hotarat neinceperea urmarii penale imediat dupa o vizita a Elenei Udrea. Chiar daca dosarul a primit solutia de NUP in 2005, dupa doi ani, Mugur Ciuvica a formulat plangere penala impotriva functionarilor implicati in acest caz.

Spalare de bani

Pe aceeasi traiectorie a suspendarii dosarelor imediat dupa preluarea functiei de presedinte s-a incadrat si cazul in care Traian Basescu a fost acuzat de spalare de bani, dupa mai multe tranzactii imobiliare suspecte cu omul de afaceri Costel Casuneanu. In vara anului 2000, presedintele suspendat a cumparat un teren in Baneasa cu 1,4 miliarde de lei vechi. La scurt timp, Casuneanu a cumparat, in aceeasi zona, un teren de aproximativ aceeasi suprafata, cu 5 miliarde de lei vechi. La doi ani distanta, Basescu a vandut terenul cumnatei lui Casuneanu, cu circa 12 miliarde de lei si a declarat ca banii i-a folosit pentru a achizitiona casa din Otopeni pe care i-a donat-o Ioanei Basescu. De fapt, presedintele suspendat a cumparat casa cu 280.000 de euro, la o saptamana dupa tranzactia cu omul de afaceri, insa nu a platit-o cu banii primiti de la Casuneanu. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a inchis dosarul in care era cercetat Traian Basescu, a fost deconexata lucrarea referitoare la Costel Casuneanu de cea referitoare la Traian Basescu si actiunea in privinta lui Casuneanu a fost continuata. Parchetul a fost nevoit sa suspende ancheta, pentru ca Traian Basescu a devenit presedinte, iar organul de cercetare nu mai avea competenta. Recent, Mugur Ciuvica a formulat o plangere impotriva lui Traian Basescu pentru ca faptele sa nu se prescrie.

“Nu putem specula in lipsa unui rechizitoriu, totusi e relevant faptul ca dimensiunea penala a lui Traian Basescu a devenit o tema. Si ieri Basescu a trebuit sa dea explicatii pe subiect – desi unei Sorina Matei in mod vadit intimidata, speriata de propria intrebare. Electoratul insusi a interiorizat dimensiunea penala a lui Basescu, din acest motiv campania sa alb-negru nu are nicio sansa de reusita: suspendatul pare mai penal decat adversarii sai“, considera politologul Ovidiu Raetchi.

Totodata, in afara dosarelor in care Traian Basescu este implicat in mod direct, mai exista si cazurile apropiatilor. De exemplu, Ioana Basescu a achizitionat un apartament in Baneasa cu suma de 1 milion de euro si nu a reusit nici pana in prezent sa justifice acesti bani. Elena Basescu a avut parte de o campanie electorala foarte bine dezvoltata pentru alegerile care i-au permis sa ajunga in Parlamentul European, dar niciodata nu au fost cunoscute informatii cu privire la provenienta acestor bani. Nu in ultimul rand, trebuie mentionate si alte anchete ce pot fi declansate impotriva unora dintre cei mai fideli colaboratori ai presedintelui suspendat, o pozitie cheie ocupand-o, desigur, Elena Udrea.

Contactat in legatura cu acest subiect, Victor Alistar a declarat pentru Ghimpele ca un calcul total al pedepselor in aceste cazuri este foarte dificil din cauza lipsei rechizitoriilor:

“Nu mi-e frica sa pun punctul pe “i”, insa nu ma pot pronunta in situatia de fata, pentru ca nu sunt la curent cu rechizitoriile. In cazul in care as vedea un rechizitoriu, as fi capabil sa ma pronunt in legatura cu pedepsele si cu numarul de ani prevazut pentru fiecare. Exista un numar mai mare de acuzatii, iar infractiunile pot fi de mai multe feluri, astfel ca mi-ar fi foarte greu sa ma pronunt inainte de a vedea un rechizitoriu.”

Pe marginea aceluiasi subiect, deputatul PNL Alina Gorghiu considera ca dificultatea discutarii acestui caz este data de legea din Romania, care prevede ca pedepsele pentru diferite dosare nu se cumuleaza: “Nu e indicat sa discutam despre acest subiect pentru ca o buna parte a informatiilor din dosarul “Flota” se cunosc deja, iar legea din Romania prevede ca pedepsele pentru mai multe dosare nu se cumuleaza, astfel ca nu se poate face un total al anilor de inchisoare“.

In situatia in care Traian Basescu isi va pierde fotoliul de la Cotroceni, reaparitia dosarelor ar putea reprezenta doar o chestiune de timp. Fiecare infractiune prevazuta in aceste dosare este tradusa printr-un numar semnificativ de ani in spatele gratiilor. Astfel, pentru delapidare, pedeapsa este situata intre 10 si 20 de ani, iar articolul 269 din Codul Penal prevede, in legatura cu infractiunea de spalare de bani, o pedeapsa cu inchisoarea intre 3 si 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Articolul 246 din Codul Penal pedepseste „abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor” cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

La randul sau, comentatorul George Banu este de parere ca “nu ne putem pronunta acum pentru ca, cu o justitie libera, vom avea un val de dosare nestiute azi, precum ALRO. Oricum ar fi, pedeapsa pentru un fost sef de stat trebuie sa fie cu suspendare, nu ca in cazul mizeriei jenante la care a fost supus Nastase“.