Mihail Sadoveanu (1880 – 1961)

Cunoscut prozator roman, Mihail Sadoveanu debuteaza in revista Dracu din Bucuresti, in 1897, cu o schita semnata “Mihai din Pascani”. Debutul editorial al scriitorului a avut loc in 1904, prin publicarea a patru carti: Povestiri, Soimii, Dureri inabusite si Crasma lui mos Precu. Din 1921 Mihail Sadoveanu devine membru al Academiei Romane si incepe publicarea celor aproape o suta de volume ale sale dintre care putem aminti de binecunoscutele capodopere ale literaturii romane: Hanu Ancutei (1928), Imparatia apelor (1928), Zodia Cancerului (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Fratii Jderi (1935 – 1943), Divanul persian (1940) si Ostrovul lupilor (1944).

Proza sadoveniana se deosebeste fundamental de cea a contemporanilor sai romani, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu si Mircea Eliade, cat si de proza unor mari scriitori europeni din aceeasi perioada (Thomas Mann, Herman Hesse, Franz Kafka si Robert Musil). …(Click pe Mihail Sadoveanu pentru articolul complet)

Perioada interbelica in cultura romaneasca

Romania interbelicași orașul care a reprezentat-o cel mai bine, Bucureștiul, nu a fost nici pe departe o lume perfecta.Inceputul perioadei interbelice (1918) a dezvaluit o lume vie și imperfectaa unui București mutilat, surprins in incercarea sa de revenire. Ascultandu-mi bunicii, citind și plimbandu-ma pe strazile micului Paris de altadata am ajuns la concluzia ca Bucureștiul interbelic nu era o lume atat de diferita de universul cosmopolit al prezentului, cu bogați și saraci, cu intelectuali și oameni de rand, cu o arhitectura stralucitoare alaturata unor construcții darapanate. Diferența esențiala era atunci acea pofta nestavilita de viața a unor oameni abia scapați din ghearele crunte ale Primului Razboi Mondial și a caror ingrijorare constanta era ziua de maine și frica izbucnirii unui nou razboi. In ciuda tuturor acestor temeri, oamenii de atunci erau descatușați de frica și lipsiți de povara prejudecaților absurde. Articolul de fața va propune o redescoperire a trecutului și o accentuare a importanței culturale a acelei epoci.

Perioada interbelica(1918 –1944) s-a caracterizat, pe plan european, prin infrangerea Germaniei, prabușirea Imperiului Austro-Ungar și revoluția din Rusia, iar pe plan local prin promovarea unitații naționale și a integrarii in ritmul european de modernizare. …(Click pe Perioada interbelica in cultura romaneasca pentru articolul complet)

Apogeul cultural al perioadei interbelice

Sfarșitul secolului al XVIII-lea și inceputul secolului al XIX-lea a marcat migrația intelectualilor romani catre spațiul cultural francez. Numeroși autori romani și-au urmat studiile pe meleagurile franceze, ceea ce a condus, in mod evident la importarea numeroaselor modele culturale franceze și in spațiul romanesc.

Rolul de modelator al culturii franceze a inceput sa se manifeste de la jumatatea secolului al XIX-lea pana in perioada Primului Razboi Mondial in domeniul politic, administrativ și legislativ.

Perioada de schimbari radicale și de modernizare a culturii romanești coincide cu perioada de creare a statului național, cu unirea Moldovei și a Țarii Romanești. Identitatea naționala a fost astfel definita in relația cu modelul sau european.

Mai tarziu, cele cateva decade de pace din perioada interbelica, dupa definitivarea unirii romanilor din 1918, au fost dedicate sincronizarii cu spațiul cultural european. …(Click pe Apogeul cultural al perioadei interbelice pentru articolul complet)

Importanța lecturii și a carții

Intr-o era a comunicarii on-line in care principala sursa de informare și documentare devine Internetul mulți s-ar intreba de ce sa mai citim carți. De ce sa mai mergem la biblioteci publice, cand totul este la indemana noastra printr-un simplu click.

Cu toate acestea, in ciuda modernizarii accelerate, cartea este și va ramane in continuare un sistem complex de comunicare, fiind un element indispensabil al vieții noastre.

Carțile sunt adevarate tezaure inepuizabile de valori și informații, iar redactarea unei carți este o arta rezervata unui public deosebit de restrans.

Scopurile pe care le urmaresc aceste materiale cu o simbolistica semantica inepuizabila sunt crearea unui psihic sanatos, dobandirea unor importante cunoștințe de cultura generala, impulsionarea inițiativelor creative, dezvoltarea vocabularului și promovarea comunicarii interpersonale. …(Click pe Importanța lecturii și a carții pentru articolul complet)

Eugen Lovinescu

Eugen Lovinescu (1881-1943)

Deși violent atacat spre sfarșitul vieții, Eugen Lovinescu a reușit sa iși pastreze pana in ultima clipa a existenței sale deplina autoritate in critica. Teoretician al „autonomiei esteticului” (Alexandru Piru, „Panorama deceniului literar romanesc 1940-1950”), dar mai ales al disocierii valorilor, acesta a decis sa iși incheie activitatea printr-un studiu al ilustrului sau precursor, intemeietorul criticii literare romanești, Titu Maiorescu.

In ciuda valorii sale incontestabile de critic literar, istoric, dramaturg și nuvelist roman, Eugen Lovinescu a fost pe parcursul vieții profesor de limba latina la liceul Matei Basarab din București și profesor al Colegiului Național Mihai Viteazul din București. …(Click pe Eugen Lovinescu pentru articolul complet)

„Creanga de aur”, de M.Sadoveanu

Editura: Minerva Anul publicarii: 1973 Nr. volume:1 Nr. pagini: 391 Limba: Romana

„Creanga de aur”, opera scrisa de Sadoveanu in 1933, aflat la momentul respectiv in apogeul carierei sale de scriitor si marcheaza o ruptura intre operele de tinerete si cele ale maturitatii autorului. Ocolit de critica si cel mai adesea privit drept un roman istoric, un basm religios sau o poveste de iubire, e de asemenea considerat de unii o scriere ermetica, ce foloseste un limbaj de semne oculte. Romanul dezvolta o mitologie dacica, dar izvoarele nu ne sunt cunoscute in intregime, autorul amintindu-ne de versurile „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/si nu ucid/cu mintea tainele, ce le-ntalnesc” si „asa imbogatesc si eu intunecata zare/cu largi fiori de sfant mister”, idei vehiculate in epoca de Lucian Blaga si Vasile Parvan. …(Click pe „Creanga de aur”, de M.Sadoveanu pentru articolul complet)

“Strada Lapusneanu; Venea o moara pe Siret” face parte din stocul nostru.

Clientii care au cumparat acest produs, au optat de asemenea si pentru urmatoarele produse, in comenzile lor