Germania Angelei Merkel, cu deciziile sale cheie privind imigratia, apararea ferma a austeritatii, extinderea catre est sau sprijinul pentru indatorarea comuna, a modelat o Uniune Europeana (UE) care priveste acum cu incertitudine inlocuirea cancelarului.

Deschiderea masiva a granitelor pentru imigranti si refugiati in 2015, perceputa ca o decizie personala de catre Merkel fara a-si consulta partenerii europeni, a conturat o Europa in care miscarile populiste au aparut ca reactie, care in Germania a alimentat extrema dreapta. 

Impulsul largirii UE catre Europa de Est, cu impingerea clara de la Berlin, pentru multi originea recentei diluari a proiectului continental si chiar argument folosit de sustinatorii Brexit-ului, a fost o alta contributie neindoielnica a erei cancelar.

Ea a fost si sustinatoarea conversiei Berlinului la doctrina indatorarii comune a celor 27, anatema in timpul crizei euro de acum mai bine de un deceniu, cand tarile din sudul UE au acuzat Germania de strangularea lor economica.

„Merkel a fost un manager de criza foarte bun in sensul ca a navigat intre dispute, dar cand vine vorba de pregatirea tarii pentru provocarile viitoare, nu sunt sigura daca a avut la fel de succes acolo”, rezuma Sudha David-Wilp, director adjunct in Berlin al German Marshall Fund si specialist in relatii transatlantice.

In lipsa de a sti nu doar cine va castiga alegerile generale germane din 26 septembrie -in care dezbaterea despre Europa a fost practic inexistenta-, ci mai ales ce coalitie va guverna tara, acest expert admite ca este riscant sa precizati care vor fi prioritatile Berlinului in Europa si in lume.

„UE este integrata in politica externa germana, iar germanii apreciaza ca exista o UE puternica, dar, in acelasi timp, uneori nu vad cum ii afecteaza politicile pe vecinii lor”, apreciaza David-Wilp.

„Cred ca Germania nu poate scapa de rolul sau de lider in Uniunea Europeana pur si simplu pentru ca este cea mai mare economie si cel mai mare partener al sau si, dupa Brexit, si poate cu o Franta oarecum distrasa, va fi automat in scaunul soferului cand va incerca sa renunte UE”, apreciaza David-Wilp.

El adauga ca Berlinul ar fi trebuit sa se indrepte catre adoptarea unei „responsabilitati globale” inca cu Merkel si avertizeaza ca Germania ar putea fi nevoita acum „sa si-o asume, desi fara tragere de inima”.

„Marea sarcina este sa punem Germania intr-o situatie in care sa sustina aceste schimbari, mai degraba decat sa le accepte cu reticenta”, spune Wolfgang Munchau, de la think tank-ul „Eurointelligence”, comentand transformarile pe care le cere UE.

Munca pe care Berlinul trebuie sa o faca inca, estimeaza Munchau, atat pentru UE insasi, cat si pentru ca Germania sa-si mentina conducerea, „este modificarea tratatelor europene. UE functioneaza prost in acest moment”.

El aminteste ca liderii comunitatii s-au intalnit in plina criza: „au luat decizii si au venit cu solutii improvizate. Acest sistem pe care il avem acum nu rezolva problemele”, apreciaza acest jurnalist si analist economic.

„Pare clar ca Germania nu va face o intorsatura de 180 de grade in angajamentele sale europene. Cred ca credibilitatea si dinamismul politic al cancelarului vor fi decisive”, estimeaza Sam van der Staak, expert in procese democratice europene la Institutul pentru Democratie si Asistenta Electorala (IDEA), cu sediul la Stockholm.

La inceput, alti actori cu mai multa experienta, precum presedintele francez, Emmanuel Macron, vor putea juca cartea experientei pentru a se misca cu mai multa agilitate in Consiliile Europene, adauga Van der Staak, care afirma ca „a sti sa joace. cu regulile de la Bruxelles, este ceva care conteaza la fel de mult ca politicile.”

„Cel mai probabil, Germania va ramane foarte pro-europeana, dar unele accente se pot schimba” si citeaza politicile impotriva urgentei climatice si „cat de dur” va fi cu respectarea principiilor statului de drept drept exemple care vor servi la evaluarea compromisul german.

„Rolul Germaniei este extrem de important pentru ca a incercat intotdeauna sa se puna intre greu si moale (…) a vazut intotdeauna ca una dintre sarcinile sale principale, ca unul dintre partenerii fondatori ai UE, sa-i tina pe toti uniti. .mai ales in vremuri de criza.

Van der Staak avertizeaza asupra „jocului delicat” cu care se confrunta Berlinul: fie temperament si echilibru ca de obicei, fie interveni atunci cand sunt in joc anumite valori esentiale. „Nu va fi o sarcina usoara pentru urmatorul cancelar”.