De-a lungul istoriei, lumea a spus povesti despre creaturi fantastice. Multe dintre aceste fiinte au fost considerate minunate si incredibile. Totusi, trebuie sa existe si reversul, ocupat de creaturi mitologice terifiante. Singura intentie a acestor monstri a fost aparent sa faca ravagii si distrugeri, sa faca frica, sa-si chinuie victimele si sa comita atrocitati inumane.
Aceste mituri de groaza ne atrag in mod ciudat, bazandu-ne pe propriile noastre frici si nesigurante prin mediul pasiv al povestirii si pot actiona ca un avertisment. Unele dintre aceste creaturi sunt mai familiare decat altele, cum ar fi cele din mitologia greaca si egipteana, dar fiecare cultura are propriile sale povesti de monstri infricosatoare.
1. Jorogumo: The Terrifying Mythological Japanese Spider Seducer
In mitologia japoneza, un Jorogumo era o creatura hibrida mortala care se putea transforma dintr-un paianjen intr-o femeie frumoasa pentru a seduce victimele pana la moartea lor. Povestea spune ca, atunci cand un paianjen Jorogumo, o specie comuna gasita in Japonia, a atins 400 de ani, a castigat puterea de a schimba forma si a dezvoltat apetitul pentru carnea umana. Deghizati in femei frumoase, Jorogumo au fost capabili sa vrajeasca si sa atraga barbatii in reteaua lor de minciuni. Panzele lor erau construite din fire de matase atat de robuste incat, odata prinse, niciun om nu putea scapa. Jorogumo isi administra apoi veninul letal, slabind treptat victima, pentru a-si savura prada cat mai mult posibil. O moarte lenta si dureroasa pentru regretata lor victima.
2. Gashadokuro: uriasul scheletic al Japoniei
Gashadokuro sunt creaturi mitologice scheletice gigantice amalgamate din oasele scheletelor umane. In situatii de moarte in masa, cum ar fi foametea sau razboaiele, indivizii nu puteau primi rituri funerare adecvate si, prin urmare, nu puteau merge mai departe dupa moarte. Pe masura ce trupurile lor s-au degradat, sufletele lor au devenit rasucite de manie si resentimente fata de cei vii. Sufletele si oasele lor s-au contopit intr-o fiinta enorma numita Gashadokuro, tradus ca „scheletul infometat”.
Inspaimantator de tacute, in afara de clanaitul tulburator al dintilor lor, aceste creaturi mitologice se furisau in adancul noptii, cautandu-si prada. Gasindu-si victima, i-au decapitat si le-au baut sangele. Un Gashadokuro va continua sa terorizeze noaptea pana cand resentimentele fiecarui suflet, care locuia in interiorul creaturii, nu mai anima monstrul scheletic.
3. Penanggalan: Vampirul dezcorporat malaez
Penanggalan sunt creaturi mitologice infame cunoscute sub diferite nume in toata Asia de Sud-Est. In mitul malaez, un Penanggalan a fost odata o femeie muritoare care a facut vrajitorie si magie neagra.
O versiune populara a mitului afirma ca o femeie a acceptat sa devina vegetariana timp de 40 de zile in schimbul frumusetii tineresti. In cele din urma, ea si-a incalcat pactul si a fost blestemata sa devina un Penanggalan care mananca carne. In timpul zilei, semana cu o femeie obisnuita, dar noaptea capul ei se desprindea de corp, plutind cu maruntaiele ei trase. Aceasta figura fara trup a zburat in jur cautand hrana sub forma de femei insarcinate si sugari, drenandu-i de sange; cei hraniti de aceasta creatura vampirica au ajuns sa contracteze o boala fatala. Intorcandu-se la locuinta ei, o Penanggalan se inmuia in otet pentru a-si micsora organele inapoi in corp. Prin urmare, un Penanggalan ar putea fi recunoscut in timpul zilei dupa acest miros revelator de otet.
4. Lamashtu: Mama demonilor din Mesopotamia
Zeita demon a mitologiei mesopotamiene, Lamashtu, a fost o creatura hibrida infernala, descrisa de obicei ca gravida, acoperita cu par gros si doua cranii peste sani, coada unui sarpe, aripi mari, trei ochi si picioare inghetate. Se spunea ca capul acestei fiare ar fi fie un sacal, leoaica, sarpe sau soim, in functie de sursa.
Se stia ca Lamashtu produce distrugerea prin poluarea naturii si a apei, raspandind boli, provocand cosmaruri, precum si bea sangele si devorand carnea oamenilor. Se spune ca ea a terorizat in special femeile insarcinate si copiii. Demonul ar forta sa apara avorturi spontane si sa rapeasca bebelusi hranindu-i cu propriul ei lapte otravitor inainte de a le mananca oasele si de a-si satisface setea cu sangele lor. Lamashtu insasi a fost considerata mama multor creaturi si monstri demonici care si-au indeplinit poruncile rauvoitoare.
5. Ammit: Devoratorul egiptean al mortilor
In religia egipteana antica, Ammit era o zeita bestiala cu cap de crocodil, corpul frontal de leu si spatele unui hipopotam. Cunoscut ca „Devoratorul mortilor”, Ammit a indeplinit un rol deosebit de groaznic in judecata sufletelor. In lumea interlopa, Thot cantarea inima unui individ cu pana lui Ma’at, zeita adevarului. Balanta ar ramane echilibrata daca individul ar fi pur, dar s-ar inclina daca nu ar fi cazul, determinand ca aceasta persoana nu este demna de fericirea vesnica. Aceste inimi ale celor impuri au fost aruncate lui Ammit. Fiara, devorandu-le inimile, avea sa se asigure ca aceste suflete inceteaza sa existe pentru totdeauna.
6. Typhon: Monstrul grec al monstrilor
In mitologia greaca, Typhon era considerat cel mai fioros, cel mai mortal si cel mai mare dintre giganti, monstri si zei. In general, se considera ca Typhon poseda partea superioara a corpului unui barbat, sute de serpi cuprindeau jumatatea sa inferioara, ochii ii straluceau rosii de foc si aripile ii incoltiu din spate. Descrierile lui Typhon variaza, dar se intelege in mare masura ca el era o fiinta nemasurat de colosala, cu numeroase aripi, capete, maini si serpi.
Potrivit lui Hesiod, aceasta creatie monstruoasa a Gaiei si a Tartarului a incercat sa-l rastoarne pe Zeus si sa stapaneasca cerurile. Nereusit in aceasta incercare, Zeus l-a cucerit pe Typhon cu o suta de fulgere si l-a inchis in gropile Tartarului. Intr-adevar, se spune ca Typhon a fost ingropat sub Muntele Etna, furia lui constanta rezultand in orice activitate vulcanica. Cel mai inspaimantator monstru din mitologia greaca, Typhon s-a spus, de asemenea, ca a nascut alti monstri greci infami, cum ar fi Cerber, Hidra si Himera.
7. Hydra: Leviatanul Serpentin al Greciei
Hidra era un sarpe gigantic cu numeroase capete – acest numar varia in functie de surse diferite – care locuia in lacurile Lerna. Se spune ca monstrul care locuieste in apa are sange si suflare de otrava.
Mai multe versiuni ale mitului sustin ca monstrul poseda o abilitate de regenerare, pentru ca fiecare cap care a fost decapitat ar avea ca rezultat inca doua in crestere in locul sau. Cea mai infama poveste a Hidrei este finalizarea celui de-al doilea lucru al lui Hercule, in care eroul este trimis sa-l omoare pe monstr. Cu ajutorul nepotului sau, Iolaus, Hercule a decapitat si, mai important, a cauterizat fiecare cap pentru a impiedica puterea regenerativa a Hidrei. In cele din urma, Hercule a decapitat ultimul cap nemuritor al sarpelui, si-a inmuiat sagetile in sangele sau otravitor pentru viitorii dusmani si i-a ingropat capul – inca in viata – sub o stanca grea.
8. Iapa: Cosmarul nordic
In mitologia nordica, o iapa era un spirit demonic care avea capacitatea de a induce cosmaruri in oamenii adormiti. In timpul noptii, aceasta creatura mitologica s-ar strecura in casa unei persoane prin gaura cheii. Urcandu-se pe pieptul individului adormit, ele provocau cosmaruri terifiante bazate pe temerile si anxietatile celui adormit. Victima lor ar experimenta o greutate mare pe piept, constientizarea unei prezente intunecate si se va trezi in imposibilitatea de a se misca sau de a se trezi; o explicatie mitologica veche a ceea ce este acum cunoscut sub numele de paralizie de somn.
Spre deosebire de pictura de mai sus, o iapa era considerata a fi un demon feminin care se arata oamenilor fie ca o femeie tanara si frumoasa, fie ca o cagita batrana si hidosa.
9. Draugr: Zombiul nordic
Cadavrele inviate ale razboinicilor vikingi, draugr, erau creaturi mitologice terifiante asemanatoare zombie care cutreierau lumea cautandu-si victimele. Draugr putea fi recunoscut clar dupa duhoarea carnii putrede si pielea lor fiind de o culoare neagra sau albastra mortala. Aveau o forta uluitoare, isi puteau creste corpul asa cum le placea si bantuiau visele celor vii.
In unele versiuni ale mitului, se credea ca aceste creaturi mitologice strigoi au mai multe puteri magice, cum ar fi schimbarea formei, premonitiile si controlul vremii. Singura motivatie pentru aceste creaturi mitologice insetate de sange a fost sacrificarea oricarei fiinte vii, fie ca sunt oameni sau animale, pentru a-si potoli setea de carne si sange. Conditia draugr parea a fi contagioasa, ca si ideile moderne despre zombi, deoarece cei ucisi de draugr se vor invia ca aceste creaturi. Draugrii erau destul de indestructibili si singura modalitate de a-i ucide era prin decapitarea, incinerarea corpului si aruncarea cenusii in mare.
10. Banshee: Creaturi mitologice irlandeze terifiante
Una dintre cele mai infame creaturi mitologice de pe aceasta lista, banshee, a fost un spirit feminin sau o zana cunoscuta a fi vestitorul mortii in folclorul irlandez. In functie de versiunea mitului, ea este fie descrisa ca o frumusete uimitoare de bantuitor, fie o veche veche. Se spune ca are parul lung, alb, o mantie gri si ochii permanent rosii din cauza lacrimilor.
Aceasta creatura mitologica era cunoscuta a fi un prevestitor al mortii pentru cei care si-au pus ochii pe ea, prin tipatul ei patrunzator. Intr-adevar, cea mai terifianta calitate a banshee-ului a fost plansul ei dureros de tulburator. Tipatul lor era atat de incantator, incat se spunea ca afecteaza mintea unei persoane si ca putea fi auzit de la mare distanta.
