Când un părinte nu mai poate sta complet singur, discuția în familie ajunge repede la două variante. Ori rămâne acasă, cu cineva care să-l ajute, ori se mută într-un cămin. Nicio variantă nu e bună pentru toată lumea. Depinde de el, de casa în care stă, de cât de departe locuiți voi și, mai ales, de ce își dorește. Mai jos sunt întrebările pe care merită să vi le puneți împreună înainte să hotărâți.
Ce vrea el, de fapt?
Pare evident, dar tocmai întrebarea asta rămâne cel mai des nepusă. Mulți copii decid în locul părintelui, din grijă, și află abia după mutare că acesta se simte rupt de tot ce știa. Alții țin cu orice preț un părinte acasă, deși el și-ar dori compania altor oameni de vârsta lui. Întreabă-l direct și ascultă-i răspunsul până la capăt, chiar dacă nu e cel pe care îl așteptai.
Cât ajutor îi trebuie și în ce momente ale zilei?
Fă o listă cinstită pentru o zi obișnuită: ce face singur, ce face cu greu și ce nu mai face deloc. Dacă are nevoie de o mână de ajutor la cumpărături, la gătit și la curățenie, câteva ore pe zi acasă sunt de obicei de ajuns. Dacă îi trebuie cineva aproape și noaptea, discuția se schimbă. Atunci variantele sunt un îngrijitor care stă mai mult timp sau un loc unde există personal tot timpul.
Casa lui îl mai ajută sau îl încurcă?
Un apartament la etajul patru fără lift, o cadă înaltă, covoare pe care alunecă. Unele lucruri se rezolvă ușor: bare de sprijin în baie, o lumină de noapte pe hol, covoarele strânse. Altele nu se pot schimba. Dacă locuința îi pune piedici în fiecare zi, ia-o în calcul la fel de serios ca restul.
Cât de mult țin de cartier?
Pentru mulți vârstnici, cartierul e jumătate din viață. Piața de unde cumpără de treizeci de ani, biserica, banca din fața blocului, vecina cu care bea cafeaua. Acasă le păstrează pe toate. Un cămin bun poate aduce companie și activități noi, dar pe cele vechi le lasă în urmă. Merită să-l întrebi ce i-ar lipsi cel mai mult dacă s-ar muta.
Ce înseamnă fiecare variantă pentru restul familiei?
Îngrijirea acasă cere implicare. Cineva trebuie să aleagă îngrijitorul, să țină legătura cu el și să găsească pe altcineva când acesta pleacă în concediu. Căminul preia o parte din organizare, dar cere vizite dese, ca părintele să nu se simtă lăsat deoparte. Fă socoteala cinstit: câte ore pe săptămână poți da, în mod realist, în următorul an?
Dacă alegeți căminul: ce verifici
- dacă are licență de funcționare pentru serviciul social pe care îl oferă;
- câți oameni sunt în tură, ziua și noaptea;
- cum arată o zi obișnuită acolo: mesele, activitățile, ieșirile afară;
- cât de ușor poate veni familia în vizită.
Mergi măcar o dată și fără să anunți. Așa vezi cum merg lucrurile într-o zi obișnuită, nu doar în ziua vizitei programate.
Dacă alegeți acasă: cum găsești omul potrivit
Cel mai greu e să găsești o persoană de încredere, mai ales când locuiești în alt oraș sau în altă țară. Kompanio este o platformă online prin care familiile din București și Ilfov găsesc îngrijitori pentru vârstnici. Fiecare îngrijitor e sunat de echipa platformei înainte să apară pe site, iar identitatea îi este verificată prin telefon sau apel video. Vezi profilurile, citești ce scrie fiecare despre experiența lui și vorbești direct cu persoana înainte s-o chemi în casă. Programul și plata le stabiliți între voi, fără agenție la mijloc.
Dacă înclinați spre varianta asta, aici vezi cum cauți o doamnă pentru îngrijirea părintelui acasă, în zona în care locuiește.
Decizia se poate schimba
Multe familii încep cu câteva ore de ajutor acasă și văd cum merge. Uneori asta ajunge pentru ani buni. Alteori devine clar, după o vreme, că e nevoie de mai mult. Contează să vorbiți din timp, cât părintele încă poate spune ce vrea, și să reveniți asupra deciziei când se schimbă lucrurile.
