Alberto Fernandez, dupa rezultatele slabe pe care coalitia sa le-a avut la alegerile de duminica, dezbate schimbari in managementul sau economic, fie spre moderare, fie spre radicalizare.
Dupa ce a suferit duminica una dintre cele mai grave infrangeri electorale din istoria sa, guvernul peronist care guverneaza Argentina a discutat luni despre schimbarile aduse conducerii sale de centru-stanga pentru a-si recastiga sprijinul pierdut, dar cursul nu a fost clar din cauza eterogenitatii coalitiei.
„Nu am facut ceva corect”, a recunoscut duminica seara presedintele argentinian. Cu aproape jumatate din tara in saracie si cu o inflatie rampanta, spatiul lui pentru a se intoarce pare subtire.
Recesiunea care s-a prelungit din 2018 —care a costat deja infrangerea electorala a fostului presedinte conservator Mauricio Macri (2015-2019) in 2019—, acum agravata de aparitia coronavirusului, si-a facut rau si actualului executiv, de asemenea epuizat de scandalurile legate de managementul pandemiei si de masurile neplacute luate pentru a o atenua.
Coalitia de guvernare Frente de Todos (peronismul de centru-stanga) a castigat mai putin de 31% din voturi la nivel national. Coalitia de centru-dreapta Together for Change, condusa de fostul presedinte Macri, a obtinut aproximativ 38% din voturi, a reusit si ea sa castige cu un avantaj de cinci puncte in provincia Buenos Aires, un bastion al peronismului si cel mai mare district electoral din Argentina..
“Sondajele au vorbit foarte puternic. Este un rezultat la care nu ne asteptam”, a declarat luni Victoria Tolosa Paz, principalul pariu oficial al provinciei Buenos Aires.
Acest rezultat neasteptat face coalitia de guvernamant sa se teama pentru majoritatea sa din Senat si indeparteaza posibilitatea de a-l realiza in Camera Deputatilor atunci cand pe 14 noiembrie au loc alegerile pentru reinnoirea partiala a Congresului.
„Este un scenariu catastrofal pentru guvern, cu aceste cifre perspectiva este ca victoria opozitiei ar trebui consolidata in doua luni”, a declarat politologul Carlos Fara pentru AFP.
Partidul de guvernamant nici nu a putut conduce votul in provincia Santa Cruz, leaganul kirchnerismului, o factiune a peronismului condusa de fostul presedinte si actual vicepresedinte Cristina Fernandez.
“Acest lucru va avea consecinte semnificative asupra echilibrului intern al coalitiei de guvernare. Trebuie sa luati in considerare posibilitatea unor intorsaturi. Nu se poate exclude o intorsatura catre radicalizare, dar trebuie sa luati in considerare ipoteza unei intoarceri spre centru”, i-a spus el agentiei Reuters analistului Sergio Berensztein.
Saracia si inflatia in Argentina
Fernandez mai are doi ani in functie, cu o perspectiva economica foarte dificila. „Am incredere ca drumul pe care l-am inceput in 2019 nu va fi alterat”, a spus Fernandez luni, intr-un act public. Cu toate acestea, guvernul sau are mai multe definitii in asteptare.
Argentina trebuie sa negocieze cu Fondul Monetar International un acord de facilitati extinse care sa inlocuiasca stand-by-ul semnat in 2018 in timpul guvernarii Macri si pentru care datoreaza 44.000 de milioane de dolari.
Dar acea negociere a fost amanata pentru a preveni posibilele masuri de ajustare convenite cu Fondul sa aiba un impact asupra alegerilor de la jumatatea mandatului.
Argentina se afla in recesiune din 2018 si anul trecut, in mijlocul unei carantine lungi si stricte din cauza pandemiei, scaderea Produsului Intern Brut a fost de 9,9%, una dintre cele mai importante din regiune.
Tara sufera de una dintre cele mai mari rate ale inflatiei din lume (29% din ianuarie pana in iulie 2021), cu o rata a saraciei de 42%. De cand a inceput pandemia, pesoul argentinian s-a depreciat cu aproape 40%, in ciuda controalelor stricte de schimb valutar si de capital.
Fernandez reprezinta aripa moderata a unei coalitii in care liberalii coexista cu aparatorii reglementarilor de stat extinse asupra economiei, precum asa-numitii „chirchneristi duri”, reprezentati de vicepresedintele —si fostul presedinte— Cristina Fernandez de Kirchner.
Fosta presedinte este cea mai puternica fata a coalitiei de guvernamant, motiv pentru care pozitiile ei politice si economice au avut pana acum la fel de multa greutate ca si cele ale presedintelui.
Dupa palma de la primare, multi experti se intreaba daca guvernul va miza pe politici heterodoxe precum emisiile monetare pentru a creste subventiile catre saraci, in detrimentul accelerarii inflatiei deja foarte mari, sau pe o ortodoxie economica mai mare pentru ancoreaza asteptarile populatiei.
“Cursul radicalizarii, mai ales in chestiuni economice, are putine sanse. Accelerarea inflationista ar fi aproape imediata daca ar exista semne ca merge pe aceasta cale”, a avertizat analistul Marcos Novaro pentru AFP.
O sursa guvernamentala a declarat agentiei Reuters ca guvernul nu intentioneaza sa se radicalizeze, desi s-ar putea sa nu existe loc de manevra pentru a modera managementul. Seful de cabinet, Santiago Cafiero, a declarat luni ca nu sunt planificate schimbari de ministri.
Sarbatoare in opozitie…
Primele alegeri cu Fernandez ca presedinte au fost nu numai cruciale pentru presedinte —pentru ca au fost asumate drept un plebiscit pentru mandatul sau—, ci si pentru a reordona o opozitie care a ramas deplasata dupa infrangerea lui Macri in 2019.
“Astazi i se naste o oportunitate pentru Argentina. Incepem sa vedem sfarsitul populismului in tara noastra”, a spus fostul presedinte dupa alegeri, la care nu concureaza pentru nicio functie.
In opinia analistului Mariel Fornoni, opozitia trebuie sa citeasca in rezultate ca „nu totul este propriul sau merit”, intrucat multe au fost „impotriva” partidului de guvernamant. „Datele economice au fost foarte epuizante pentru guvern”, a declarat el agentiei EFE.
Pentru ea, „marele castigator” al primarelor, datorita succesului candidatilor pe care i-a sustinut, este primarul orasului Buenos Aires, opozitia Horacio Rodriguez Larreta, considerat unul dintre cei mai bine pozitionati pentru alegerile prezidentiale din 2023.
Primarele au aratat si o noua cifra in crestere, cea a economistului Javier Milei, care cu un discurs provocator de dreapta care face apel la idealurile libertariene a fost al treilea cel mai votat in orasul Buenos Aires (13%).
„Libertate, dracu’! Libertate, dracu’!”, a strigat Milei duminica seara in fata adeptilor sai, pe care ii numeste „lei care trebuie sa se trezeasca” intr-un stil similar cu cel al presedintelui brazilian Jair Bolsonaro sau al fostului presedinte american Donald Trump.
In varsta de 50 de ani, cu mai multe carti publicate, un program radio si chiar o incursiune in teatru, Milei a captat votul tanar si masculin care respinge clasa politica.
“Raspunde nemultumirii puternice a anumitor sectoare urbane. Va fi necesar sa vedem daca reuseste sa iradieze in restul tarii. Au fost deja aparute similare in trecut, desi nu cu virulenta sa”, a comentat Reynoso.
… si, de asemenea, pietele
Impactul alegerilor a fost pozitiv si asupra pietelor: indicele principal al Bursei de Valori din Buenos Aires, S&P Merval, a urcat cu 2,91% in aceasta luni, dupa ce a marcat o imbunatatire maxima de 10,58%, iar riscul de tara a scazut cu 6%, la 1.469. , departe de recordul de 1.669 de unitati la sfarsitul lunii martie.
“Pietele merg dupa STEPS si vor face o imbunatatire pe termen scurt pentru ca exista o oxigenare a asteptarilor. Din acest motiv, preturile activelor isi revin (…) Vin doua luni de politica fiscala (a Guvernului), „, a spus el economistul Gabriel Caamano.
Opozitia, considerata de centru-dreapta, este vazuta ca fiind mai prietenoasa de catre piete.
Rezultatul „implica fara indoiala, stand astazi, ca o schimbare de guvern este cel mai probabil in 2023, cu tot ce lipseste”, a spus Camilo Tiscornia, economist la consultanta C&T.
Pe piata valutara, pesoul argentinian din segmentul en-gros s-a depreciat controlat cu 0,1%, la 98,20/98,21 pe dolar, cu controlul lichiditatii impus de banca centrala (BCRA). Peso-ul pe pietele alternative a fost cotat la 177 pe dolar la bursa „Numararea cu lichidare” si la 174 la asa-numitul „dolar MEP”.
