Presedintele Joe Biden a semnat un ordin executiv pentru a bloca si a reglementa investitiile de inalta tehnologie din SUA care se indreapta spre China, o miscare potrivit careia administratia a fost vizata, dar reflecta si o concurenta din ce in ce mai intensa intre cele mai mari doua puteri ale lumii.
Comanda acopera cipuri avansate de computer, microelectronica, tehnologii informationale cuantice si inteligenta artificiala. Inalti oficiali ai administratiei au spus ca efortul a rezultat din obiectivele de securitate nationala mai degraba decat din interesele economice si ca categoriile pe care le acopera erau in mod intentionat restrans. Ordinul urmareste sa reduca capacitatea Chinei de a utiliza investitiile americane in companiile sale tehnologice pentru a-si imbunatati armata, mentinand in acelasi timp niveluri mai largi de comert, care sunt vitale pentru economiile ambelor natiuni.
Ministerul chinez al Comertului a raspuns intr-o declaratie joi dimineata ca are „ingrijorare serioasa” cu privire la ordin si „isi rezerva dreptul de a lua masuri”.
Statele Unite si China par sa fie din ce in ce mai blocate intr-o competitie geopolitica cu un set conflictual de valori. Oficialii administratiei Biden au insistat ca nu au niciun interes in „decuplarea” de China, dar si SUA au limitat exportul de cipuri avansate de computer si au pastrat tarifele extinse stabilite de presedintele Donald Trump. Si in raspunsul sau, China a acuzat SUA ca „folosesc acoperirea „reducerii riscului” pentru a efectua „decuplarea si ruperea lantului”. China s-a angajat in represiuni impotriva companiilor straine.
Biden a sugerat ca economia Chinei se lupta si ambitiile sale globale au fost temperate pe masura ce SUA si-au redinamizat aliantele cu Japonia, Coreea de Sud, Australia si Uniunea Europeana. Administratia s-a consultat cu aliatii si industria in conturarea ordinului executiv.
„Ingrijorati-va pentru China, dar nu va faceti griji pentru China”, le-a spus Biden donatorilor la un eveniment de strangere de fonduri din iunie in California.
Oficialii care au analizat ordinul au spus ca China a exploatat investitiile americane pentru a sprijini dezvoltarea armelor si pentru a-si moderniza armata. Noile limite au fost adaptate pentru a nu perturba economia Chinei, dar ar completa controalele la export pe cipuri avansate de computer de anul trecut, care au dus la respingerea oficialilor chinezi. Departamentul de Trezorerie, care va monitoriza investitiile, va anunta o propunere de reglementare cu definitii care sa se conformeze ordinului prezidential si sa treaca printr-un proces de comentarii publice.
Scopul ordinului ar fi ca investitorii sa notifice guvernul SUA cu privire la anumite tipuri de tranzactii cu China, precum si sa interzica unele investitii. Oficialii au spus ca ordinul se concentreaza pe domenii precum capitalul privat, capitalul de risc si parteneriatele comune in care investitiile ar putea oferi tarilor care prezinta motive de ingrijorare, cum ar fi China, cunostinte suplimentare si capacitati militare.
J. Philip Ludvigson, avocat si fost oficial al Trezoreriei, a spus ca ordinul este un cadru initial care ar putea fi extins in timp.
„Ordinul executiv emis astazi reprezinta intr-adevar inceputul unei conversatii intre guvernul SUA si industrie cu privire la detaliile regimului final de screening”, a spus Ludvigson. „In timp ce ordinul executiv este limitat initial la semiconductori si microelectronice, tehnologii informationale cuantice si inteligenta artificiala, prevede in mod explicit o extindere viitoare la alte sectoare.”
Problema este, de asemenea, o prioritate bipartizana. In iulie, printr-un vot de 91-6, Senatul a adaugat, ca amendament la Actul de autorizare a apararii nationale, cerinte de monitorizare si limitare a investitiilor in tarile de interes, inclusiv China.
Cu toate acestea, reactia la ordinul lui Biden de miercuri a aratat dorinta de a apasa mai mult asupra Chinei. Rep. Raja Krishnamoorthi, D-Ill., a spus ca ordinul a fost un „pas esential inainte”, dar „nu poate fi ultimul pas”. Candidatul republican la presedintie Nikki Haley, un fost ambasador al SUA la Natiunile Unite, a spus ca Biden ar trebui sa fie mai agresiv, spunand: „trebuie sa oprim toate investitiile americane in tehnologia si companiile militare esentiale ale Chinei – punct”.
Biden l-a numit pe presedintele chinez Xi Jinping „dictator” dupa doborarea de catre SUA a unui balon spion din China care plutea deasupra Statelor Unite. Statutul Taiwanului a fost o sursa de tensiune, Biden afirmand ca China a devenit coercitiva in ceea ce priveste independenta sa.
China a sprijinit Rusia dupa invazia sa din 2022 a Ucrainei, desi Biden a remarcat ca prietenia nu s-a extins la transportul de arme.
Camera de Comert a SUA a declarat ca s-a intalnit de mai multe ori cu Casa Alba si agentiile federale in timp ce ordinul era in curs de pregatire si a spus ca obiectivul sau in perioada de comentarii va fi „sa se asigure ca masura este tintita si administrabila”.
Oficialii americani au semnalat de multa vreme viitorul ordin executiv privind investitiile in China, dar nu este clar daca pietele financiare il vor considera un pas redus sau o escaladare continua a tensiunilor intr-un moment fragil.
„Mesajul pe care il trimite pietei poate fi mult mai decisiv”, a spus Elaine Dezenski, director senior la Fundatia pentru Apararea Democratiilor. „Companiile americane si multinationale reexamineaza deja riscurile investitiei in China. Asa-numitele legi de „securitate nationala” si „anti-spionaj” ale Beijingului, care infraneaza rutina si obligatia de diligenta corporativa si conformarea, aveau deja un efect de racire asupra investitiilor straine directe ale SUA. Acea racoare risca acum sa se transforme intr-un inghet profund.”
In declaratia sa, Ministerul Comertului chinez a spus ca ordinul executiv „se abate serios de la principiile economiei de piata si ale concurentei loiale pe care Statele Unite le-au sustinut intotdeauna. Afecteaza deciziile normale de afaceri ale intreprinderilor, perturba ordinea economica si comerciala internationala si perturba serios securitatea lanturilor industriale si de aprovizionare globale.”
Cresterea economica puternica a Chinei s-a impiedicat in urma blocajelor din cauza pandemiei. Miercuri, Biroul National de Statistica a raportat o scadere cu 0,3% a preturilor de consum in iulie fata de acum un an. Acest nivel de deflatie indica o lipsa a cererii de consum in China, care ar putea impiedica cresterea.
Separat, investitiile straine directe in China au scazut cu 89% fata de un an mai devreme, in al doilea trimestru al acestui an, pana la 4,9 miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de Administratia de Stat pentru Schimb.
Se crede ca majoritatea investitiilor straine sunt aduse de companii chineze si deghizate in bani straini pentru a obtine scutiri de taxe si alte beneficii, potrivit cercetatorilor chinezi.
Cu toate acestea, grupurile de afaceri straine spun ca si companiile globale isi schimba planurile de investitii catre alte economii.
Companiile straine si-au pierdut increderea in China in urma unor controale de securitate mai stricte si a lipsei de actiune privind promisiunile de reforma. Solicitarile lui Xi si alti lideri pentru o mai mare incredere in sine economice i-au lasat pe investitori nelinistiti cu privire la viitorul lor in economia dominata de stat.
